Interviu
Interviu: cum renovezi un apartament interbelic fără să îi distrugi caracterul
Arhitecta Ioana Florescu despre greșelile comune, detaliile originale care merită păstrate și realitatea unui proiect de trei ani.
Trei ani, un apartament, zeci de decizii dificile
Ioana Florescu a preluat proiectul de renovare a unui apartament de 120 mp din Iași în 2021. Imobilul, construit în 1937, păstrase majoritatea elementelor originale: parchetul de stejar în model Versailles, stucaturile de la tavan și ferestrele cu tâmplărie din lemn masiv cu două canate. Proprietarul dorea modernizare fără demolare — o cerință care sună simplu, dar care s-a tradus în sute de ore de consultare cu meșteri specializați în restaurare și în negocieri cu furnizori de materiale compatibile. „Prima greșeală pe care o fac proprietarii de apartamente interbelice este să înceapă cu demolarea”, spune Ioana. „Dărâmă pereți de compartimentare care nu sunt portanți, dar care susțineau un echilibru spațial gândit de arhitectul original. Recuperezi spațiu pe hârtie și pierzi proporții în realitate.” Parchetul original a fost refăcut în loc să fie înlocuit — o decizie care a costat cu 40% mai mult decât montarea unuia nou, dar care a păstrat continuitatea vizuală a podelei pe toată suprafața apartamentului.
Ce detalii originale nu se înlocuiesc niciodată
Întrebăm-o pe Ioana care sunt elementele pe care le protejează în orice proiect interbelic, indiferent de bugetul clientului. Răspunsul vine fără ezitare: „Stucaturile, chiar dacă sunt parțial deteriorate. Ferestrele originale, dacă mai pot fi etanșate. Și cotele de nivel — înălțimea tavanelor este ireproductibilă într-o clădire nouă.” Cel mai dificil moment al proiectului a fost convingerea clientului să renunțe la un perete de accent cu tapet geometric modern — o alegere care ar fi intrat în contradicție cu proporțiile camerei. „Am adus mostre de tapet din epocă, am pus alături varianta modernă pe care o dorea și am fotografiat ambele variante în lumina de dimineață și cea de seară. La lumina de seară, diferența era imposibil de ignorat.” Argumentul vizual a câștigat. Proiectul a fost finalizat în 2024 și a primit o mențiune în cadrul Premiilor de Arhitectură Interioară România.